Ce se intampla cand lesini

Ce inseamna lesinul

Lesinul, cunoscut si sub denumirea medicala de sincopa, este o pierdere temporara a constientei, cauzata de o lipsa de flux sanguin adecvat la creier. Desi poate fi un eveniment alarmant, lesinul este adesea inofensiv si nu necesita tratament medical complex. Cu toate acestea, in unele cazuri, poate indica o afectiune medicala subiacenta care necesita evaluare. Lesinul nu este neaparat un simptom al unei boli grave, dar poate fi un semnal de alarma pentru medicii care incearca sa determine cauza sa exacta.

Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), lesinul afecteaza aproximativ 3% din populatia globala intr-un moment al vietii lor, fiind mai frecvent la femei decat la barbati. Desi poate aparea la orice varsta, este mai comun la adolescenti si adulti tineri, datorita modificarilor hormonale si altor factori de crestere.

Lesinul poate fi cauzat de mai multe conditii, inclusiv deshidratare, stres emotional sau fizic extrem, schimbari rapide ale pozitiei corpului, sau chiar expunerea la conditii de mediu extreme, cum ar fi caldura excesiva. Acest fenomen este adesea insotit de simptome premergatoare, cum ar fi ameteli, vedere incetosata, transpiratii reci, sau greata.

In timp ce lesinul in sine este de obicei inofensiv, este important sa intelegem cauzele potentiale si sa luam masuri pentru a preveni recurenta acestuia, deoarece poate duce la accidente sau raniri. De aceea, este crucial sa fie evaluat de un medic pentru a exclude conditii medicale subiacente si pentru a se asigura ca nu exista riscuri majore pentru sanatatea individului.

Cauzele lesinului

Lesinul poate avea multiple cauze, unele fiind benigne, altele mai serioase. Intelegerea acestor cauze poate ajuta la prevenirea episoadelor viitoare si la abordarea corecta a situatiei.

Una dintre cauzele comune ale lesinului este deshidratarea. Cand corpul nu are suficienta apa, volumul de sange scade, afectand astfel capacitatea organismului de a mentine o tensiune arteriala adecvata. Aceasta poate determina o scadere brusca a fluxului sanguin catre creier, rezultand in pierderea constientei.

Hipoglicemia, sau scaderea nivelului de zahar din sange, este o alta cauza frecventa. Celulele creierului au nevoie de glucoza pentru a functiona corect; fara suficiente resurse de energie, constienta poate fi compromisa temporar.

Schimbarile bruste de pozitie, cum ar fi ridicarea rapida in picioare dintr-o pozitie sezanda sau culcata, pot declansa lesin printr-un mecanism numit hipotensiune ortostatica. Aceasta se intampla atunci cand sistemul cardiovascular nu reuseste sa ajusteze rapid tensiunea arteriala la schimbarile de pozitie, ducand la o scadere temporara a fluxului sanguin catre creier.

Alti factori includ stresul emotional sau fizic, care pot declansa raspunsuri vasovagale, provocand lesin prin dilatarea vaselor de sange si scaderea tensiunii arteriale.

In unele cazuri, lesinul poate fi un simptom al unor afectiuni cardiace, cum ar fi aritmiile, unde inima bate prea repede sau prea incet, afectand astfel circulatia normala a sangelui.

Simptomele premergatoare lesinului

Lesinul este adesea precedat de o serie de simptome care pot servi drept semnale de avertizare. Identificarea acestor semne poate ajuta la prevenirea caderii si a posibilelor accidentari.

Ametelile sunt unul dintre cele mai comune simptome premergatoare lesinului. Aceasta senzatie de instabilitate sau vertij poate aparea brusc si este adesea insotita de o vedere incetosata.

Un alt simptom frecvent este transpiratia rece. Acest tip de transpiratie apare subit si este insotit de o senzatie de frig si umed pe piele, chiar si intr-un mediu cald.

Unii oameni experimenteaza greata sau o senzatie de disconfort la nivelul stomacului inainte de a lesina, ceea ce poate fi insotit de o accelerare a ritmului cardiac.

Alte simptome includ confuzia mentala sau dificultatile de concentrare. Acest lucru se intampla pentru ca fluxul sanguin catre creier este redus, afectand functionarea normala a creierului.

In plus, unii indivizi pot experimenta zgomote in urechi sau senzatia de urechi infundate, cauzate de scaderea fluxului sanguin in zona respectiva.

Ce se intampla in timpul lesinului

In timpul lesinului, creierul primeste un flux sanguin insuficient, ceea ce duce la pierderea temporara a constientei. Aceasta este o masura de protectie a corpului, permitand fluxului sanguin sa revina la normal cand persoana se afla in pozitie orizontala.

Creierul este organul cel mai sensibil la schimbarile de oxigen si nutrienti, asa ca atunci cand acestea sunt compromise, corpul intra intr-un fel de „mod de siguranta” pentru a proteja functiile vitale.

In mod normal, lesinul dureaza cateva secunde pana la maxim doua minute. In acest timp, persoana poate experimenta o relaxare completa a muschilor, ceea ce poate duce la caderi si posibile accidentari.

In timpul unui episod de lesin, sistemul nervos autonom poate declansa o serie de reactii, inclusiv incetinirea ritmului cardiac sau dilatarea vaselor de sange, pentru a corecta dezechilibrul din sistemul circulator.

In general, dupa un episod de lesin, persoana se simte obosita sau slabita pentru o perioada scurta de timp, dar isi revine complet fara interventii medicale majore.

Riscurile si complicatiile leșinului

Desi lesinul in sine nu este de obicei periculos, exista riscuri asociate cu episoadele de lesin, in special daca se intampla in situatii periculoase.

• Accidentari din cadere: Lesinul poate duce la caderi care pot provoca raniri, cum ar fi fracturi, contuzii sau rani la cap.
• Accidente in medii periculoase: Lesinul in timp ce conduceti un vehicul sau operati utilaje poate avea consecinte grave.
• Episoade recurente: Daca lesinul este frecvent, poate indica o afectiune medicala nediagnosticata care necesita evaluare si tratament.
• Probleme cardiace subiacente: In unele cazuri, lesinul poate semnala probleme cardiace, cum ar fi aritmii sau afectiuni ale valvei cardiace.
• Efecte asupra calitatii vietii: Frica de a lesina poate duce la evitarea anumitor activitati sau situatii, afectand astfel stilul de viata si bunastarea emotionala.

Potrivit American Heart Association, aproape 20% din toate cazurile de lesin sunt legate de afectiuni cardiace subiacente, ceea ce subliniaza importanta evaluarii medicale in cazul episoadelor recurente.

Diagnosticarea leșinului

Diagnosticarea lesinului implica de obicei o combinatie de istoric medical, examen fizic si teste diagnostice. Scopul este de a determina cauza exacta a lesinului si de a exclude afectiunile medicale grave.

Un pas important in procesul de diagnosticare este colectarea istoricului medical detaliat, care poate dezvalui factori de risc sau conditii subiacente care ar putea contribui la lesin.

Examinarea fizica include masurarea tensiunii arteriale, evaluarea ritmului cardiac si a semnelor de deshidratare sau alte conditii fizice care pot contribui la lesin.

In unele cazuri, pot fi necesare teste de laborator, cum ar fi analizele de sange pentru a verifica nivelurile de zahar din sange, electroliti, sau alte substante care pot afecta starea de constienta.

Testele imagistice, cum ar fi electrocardiograma (ECG) sau ecocardiograma, pot fi utilizate pentru a evalua functia cardiaca si a exclude problemele cardiace care ar putea provoca lesin.

In cazurile mai complexe, testele suplimentare, cum ar fi testul de inclinare (tilt table test), pot fi efectuate pentru a evalua raspunsul cardiovascular la schimbarile de pozitie.

Prevenirea lesinului

Prevenirea lesinului implica abordarea cauzelor sale subiacente si adoptarea unor masuri de precautie pentru a reduce riscul de recurenta.

• Mentineti-va hidratat: Consumati suficiente lichide zilnic pentru a preveni deshidratarea, in special in conditii de caldura sau efort fizic intens.
• Gestionati stresul: Tehnicile de relaxare, cum ar fi meditatia sau yoga, pot ajuta la reducerea stresului emotional care poate declansa lesin.
• Monitorizati glicemia: Persoanele cu diabet sau hipoglicemie ar trebui sa isi monitorizeze atent nivelul de zahar din sange si sa ia masuri pentru a-l mentine stabil.
• Evitati schimbarile bruste de pozitie: Ridicati-va lent din pozitia sezanda sau culcata pentru a permite sistemului cardiovascular sa se adapteze.
• Urmati recomandarile medicale: Daca aveti o afectiune medicala diagnosticata care poate provoca lesin, urmati sfaturile si tratamentele prescrise de medicul dumneavoastra.

Potrivit National Institute for Health and Care Excellence (NICE), modificarea stilului de viata si educatia pacientului sunt esentiale in prevenirea episoadelor recurente de lesin, in special in cazurile in care acestea sunt declansate de factori cunoscuti si evitabili.