Protocolul autoimun este o dietă al cărei scop este reducerea gradului de inflamație din organism, a durerii și a altor simptome asociate, determinate de bolile autoimune. Continuă să citești, pentru a descoperi mai multe detalii despre cum funcționează protocolul autoimun și ce presupune acesta.
Ce este dieta protocol autoimun?
Un sistem imunitar sănătos sintetizează anticorpii care atacă structurile străine sau celulele bolnave din organism. La oamenii cu boli autoimune, sistemul imunitar produce anticorpi care atacă structurile sănătoase ale organismului. Rezultatul e reprezentat de o gamă variată de simptome: oboseală cronică, dureri articulare, dureri abdominale, diaree, leziuni tisulare și deteriorarea filetelor nervoase.
Lista bolilor autoimune care beneficiază de pe urma adoptării acestei diete cuprinde diverse afecțiuni: artrită reumatoidă, lupus, diabet de tip 1, psoriazis și boli inflamatorii intestinale.
În ce constă dieta protocol autoimun?
Există multe puncte comune între dieta protocol autoimun și dieta paleo, prima fiind, totuși, o variantă mai strictă a celei de-a doua.
Faza de eliminare
În faza de eliminare, se scot din alimentație acele ingrediente, medicamente și suplimente despre care se crede că determină inflamarea intestinului, dezechilibre ale florei intestinale sau un răspuns imun. În această etapă, cerealele, nucile, semințele, boabele, ouăle, lactatele, roșiile, ardeii și vinetele sunt complet eliminate.
De asemenea, se exclud tutunul, alcoolul, cafeaua, uleiurile, aditivii alimentari, zahărul procesat și rafinat și unele medicamente, cum sunt antiinflamatoarele nesteroidiene.
În faza de eliminare, se vor consuma alimente proaspete, cu valoare nutritivă mare, carne minim procesată, alimente care fermentează, supă de oase.
Schimbările de dietă trebuie însoțite de modificări ale stilului de viață: gestionarea stresului, îmbunătățirea somnului, activitatea fizică susținută.
Cele mai citite articole
Faza durează până la o ameliorare semnificativă a simptomelor, ceea ce înseamnă 30-90 zile. În unele cazuri, simptomele dispar după doar 3 săptămâni.
Faza de reintroducere a alimentelor
În această etapă, când simptomele sunt semnificativ diminuate, se încearcă reintroducerea, în alimentație, a ingredientelor evitate. Scopul acestei faze constă în identificarea acelor alimente care declanșează simptome și care vor fi evitate în continuare și diversificarea alimentației cu ingrediente inofensive.
Alimentele sunt reintroduse treptat, câte unul la 5-7 zile, astfel încât să existe suficient timp pentru a observa o eventuală reacutizare a simptomelor.
Toleranțele alimentare se schimbă în timp, motiv pentru care este posibil ca cele două faze să fie utilizate de mai multe ori, în decursul vieții.
Cum se face reintroducerea alimentelor?
Reintroducerea alimentelor se face respectându-se un anumit protocol:
- Alege un aliment pe care dorești să îl reintroduci. Consumă-l de mai multe ori într-o zi, apoi evită-l complet, în următoarele 5-6 zile;
- Mănâncă o linguriță din alimentul respectiv și așteaptă 15 minute, pentru a identifica o posibilă reacție;
- Dacă apar simptome, oprește testarea și evită alimentul respectiv. Dacă nu apar manifestări, mănâncă o porție ceva mai mare, de pildă, o lingură și jumătate, și așteaptă câteva ore, să vezi cum te simți;
- Dacă apar simptome, oprește testul și evită alimentul respectiv. Dacă acestea nu apar, mănâncă o porție normală din alimentul respectiv și evită-l, apoi, în următoarele 5-6 zile, fără a reintroduce un alt aliment;
- Dacă, după cele 5-6 zile, nu există simptome, poți reintroduce alimentul respectiv în alimentația obișnuită. Apoi, poți începe testarea unui alt aliment.
E de dorit să eviți reintroducerea alimentelor în situații (cum ar fi o infecție, o noapte dormită prost, o situație de stres sau după un antrenament epuizant) care tind să crească, oricum, nivelul inflamației cronice din organism, deoarece asta ar putea îngreuna interpretarea rezultatelor.
Uneori, se recomandă respectarea unor reguli suplimentare, când vine vorba despre reintroducerea alimentelor; de pildă, în cazul lactatelor, se va începe cu produsele care au o concentrație de lactoză minimă, așa cum sunt cele fermentate.
Dieta autoimună este extrem de strictă, ceea ce înseamnă că, pe termen lung, poate determina carențe. E de dorit să te consulți cu medicul, înainte de a o adopta și, de asemenea, să faci analize periodice, pentru a identifica o posibilă nevoie de suplimente de vitamine și minerale.
Sursa foto: Shutterstock
